Miocardita – ce este, ce cauze are si care sunt factorii de risc

Pe scurt, miocardita este o afecțiune care provoacă inflamația miocardului, care este mușchiul inimii.
Adam Smith

Ce este miocardita?

Pe scurt, miocardita este o afecțiune care provoacă inflamația miocardului, care este mușchiul inimii. Această inflamație duce la creșterea în dimensiune a inimii, slăbind-o în același timp prin scăderea forței de a pompa sângele în organism.

Miocardita determină și apariția de țesut cicatricial care duce la rigiditatea inimii și în timp o să aibă nevoie de mai multă forță pentru a fi capabilă sa pompeze sângele în tot corpul.

Deși adesea asociem afecțiunile cardiovasculare cu populațiile în vârstă, miocardita poate afecta pe oricine, inclusiv adulții tineri, copiii și sugarii.

De fapt, cel mai adesea afectează persoanele sănătoase, tinere, atletice, populația cu risc ridicat fiind cele cu vârste începând de la pubertate până la 30 de ani, afectând bărbații de două ori mai des decât femeile.

Miocardita este a treia cauză de moarte subită la copii și adulți tineri.

Citeste si: Ce este Insuficiența cardiacă si când să mergi la medic?

Cauze miocardita

O cauză principală a miocarditei o reprezinta infectiile virale. Inflamația apare în contextul infecției, punând stres asupra miocardului, stres care rămâne chiar și după ce infecția este rezolvată.

Cancerul, infecțiile bacteriene și alte boli contagioase pot provoca, de asemenea, miocardită, la fel ca și expunerea la toxine din mediu, de la otrăvuri metalice la venin de păianjen și șarpe.

În prezent, nu există opțiuni de stil de viață cunoscute sau tratamente medicale care pot preveni miocardita.

Citeste si: Tensiunea Arteriala – Cauze, simptome şi recomandări

Simptome miocardita

Una dintre cele mai mari provocări pentru diagnosticul și tratamentul miocarditei este lipsa simptomelor specifice. În multe cazuri, indivizii nu prezintă deloc simptome de miocardită.

Când sunt prezente, simptomele pot indica infecția virală în sine sau pot sugera alte probleme cardiace, cum ar fi un atac de cord.

Simptomele comune ale miocarditei pot include, dar nu se limitează la:

  • Dificultăți de respirație, mai ales după exerciții fizice 
  • Oboseală
  • Palpitații 
  • Durere în piept (cu caracter de apăsare)
  • Amețeli
  • Umflarea mâinilor, picioarelor, gleznelor și picioarelor
  • O pierdere bruscă a conștienței

Dacă se detectează oricare dintre aceste simptome, este important să discutați imediat cu un medic specialist.

Complicații miocardită

De obicei, miocardita se vindeca fără a lăsa în urmă complicații permanente. Cu toate acestea, o formă mai severă de miocardită vă poate afecta permanent miocardul, cauzând:

  • Insuficiență cardiacă. Netratată, miocardita poate afecta atat de mult miocardul, încât acesta să nu poată pompa sânge în mod eficient. Aceasta duce la simptome precum dispnee la eforturi tot mai mici și palpitatii. În cazurile severe, insuficiența cardiacă legată de miocardită poate necesita un dispozitiv de asistență ventriculară sau un transplant de inimă.
  • Infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Dacă miocardul este afectat și nu poate pompa sânge în mod corespunzător, acesta poate stagna în anumite camere ale inimii (cel mai adesea atrii) și poate forma cheaguri, care odată mobilizate in circulatie pot calatori prin corp pana ajung la un vas de sange pe care-l oclueaza. Dacă un cheag blochează una dintre arterele inimii tale, poți avea un atac de cord. Dacă un cheag se deplasează către o arteră care duce la creier, poți avea un accident vascular cerebral.
  • Ritmuri cardiace rapide sau neregulate (aritmii). Sechelele din cadrul mușchiului inimii poate provoca o aritmie prin afectarea fibrelor care transmit impulsurile electrice.
  • Moarte subită cardiacă. Anumite aritmii grave pot cauza oprirea inimii, lucru denumit si stop cardiac, care fără o intervenție imediată este de cele mai multe ori mortal.

Diagnosticarea miocarditei

Diagnosticul precoce al miocarditei este important pentru prevenirea leziunilor cardiace pe termen lung. După o examinare fizică, medicul dumneavoastră poate comanda unul sau mai multe teste pentru a confirma că aveți miocardită și pentru a determina severitatea acesteia.

Testele pentru diagnosticarea miocarditei pot include:

  • Electrocardiograma (ECG sau EKG). Este un test rapid și nedureros, deloc invaziv, care ne arată activitatea electrică a inimii și orice modificare în structura miocardului sau în modul de conducere a impulsului electric la nivelul inimii va putea fi observată pe EKG.
  • Radiografie. O radiografie ne va arata dimensiunea și forma inimii, precum și prezenta de lichid în sau în jurul inimii care ar putea fi legat de insuficiența cardiacă.
  • Ecografie. Undele sonore creează imagini în mișcare ale inimii care bate. O ecocardiografie poate arăta dimensiunea inimii și cât de bine pompează inima. Testul poate dezvălui, de asemenea, probleme cu valve, un cheag în inimă sau lichid în jurul inimii.
  • Analize de sange. Testele de sânge utilizate pentru a diagnostica sau confirma miocardita includ o hemoleucogramă completă și un test pentru a verifica nivelurile anumitor proteine ​​(enzime) care semnalează deteriorarea mușchiului inimii. Se pot face și alte teste de sânge pentru a determina dacă aveți anticorpi împotriva virușilor și a altor organisme care ar putea provoca o infecție legată de miocardită.

Va recomandăm cu încredere serviciile clinicii Physiomedica, clinică din Cluj-Napoca care dispune de o adevărată echipă de medici specialisti, care vă vor ajuta în punerea unui diagnostic și vă vor îndruma spre cele mai bune recomandări de tratament.

Pentru punerea corectă a unui diagnostic veți fi văzut de un medic specialist cardiolog sau de medicină internă, care se va asigura de certitudinea diagnosticului dumneavoastră.

Miocardita si vaccinul Pfizer

Au fost raportate un număr de cazuri de infectare cu miocardită sau pericardită (inflamatia pericardului) în urma vaccinarii împotriva COVID-19 in special cu vaccinul Pfizer, însă în toate cazurile pacienții care au primit tratament, au răspuns foarte bine la acesta si au revenit la activitatile obisnuite după doar cateva zile. 

Pe baza unui studiu din Israel, riscul de miocardită post-vaccin este de 2,13 cazuri la 100.000 de persoane vaccinate, ceea ce este în intervalul observat de obicei la populația generală.

Acest studiu este în concordanță cu alții din Statele Unite și Israel, care pun incidența generală a miocarditei post-vaccin între 0,3 și cinci cazuri la 100.000 de persoane.

În schimb, virusul în sine poate cauza o forma mult mai severă de miocardită, aceasta fiind in principiu cauzata de infectii virale si este asociata cu o mortalitate mult mai ridicată.

Trebuie remarcat faptul că miocardita asociată cu infecția cu SARS-CoV-2 este doar una dintre câteva afecțiuni cardiace legate de COVID-19, cu rezultate mai grave decât cazurile non-COVID-19.

Nou! Clinica Phisiomedica din Cluj-Napoca ofera tratamente stomatologice pentru toate grupele de varsta in special copiilor. Va asteptam cu drag cu cei mici la un control stomatologic efectuat cu cea mai mare atentie si dedicare de catre doamna doctor Alexandra Maxim.